Propunerile Grupului „Lobby pentru dialog social real” (Sindicatului Liber Educaţia Galaţi, Sindicatul Liber din Invăţământ Vrancea, Sebastian ŞOIMU - Asist. univ. Universitatea „DANUBIUS” Galați) cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 62/2011 (Legea dialogului social).

Articolul din lege	Forma actuală	Forma propusă	Argumente/motive
Art. 1 lit. w)	sindicat – formă de organizare voluntară a angajaţilor în scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor lor profesionale, economice şi sociale în relaţia cu angajatorul.	sindicat – formă de organizare liberă a angajaţilor în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislaţia naţională, în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, precum şi în contractele colective de muncă şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor acestora	- Sintagma „organizare voluntară” nu incumbă şi libertatea de organizare (oamenii se pot organiza voluntar şi atunci când nu au libertatea de organizare sau când li se impune o anumită formă de organizare). - Scopul apărării drepturilor angajaţilor trebuie să aibă o formulare concretă şi efectivă aşa cum trebuie să aibă orice prevedere legală. - intereseele culturale şi sportive ale salariaţilor la nivel de angajator (angajatori) sunt organic legate de interesele profesionale şi sociale (pregătirea profesională continuă, informarea permanentă, menţinerea condiţiei fizice pentru a face faţă condiţiilor şi sarcinilor de muncă etc.).
Art. 3 alin. (2)	Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puţin 15 angajaţi din aceeaşi unitate.	Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puţin 15 angajaţi din aceeaşi ramură de activitate, cu aceeaşi profesiune sau cu profesiuni diferite, cu aceeaşi ocupaţie sau cu ocupaţii diferite chiar dacă îşi desfăşoară activitatea la angajatori diferiţi.	În forma actuală, prin alin. (2) se încalcă drepturile prevăzute în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte precum şi Constituţia României cu privire la dreptul de liberă asociere şi organizare. Dreptul de asociere sindicală nu poate fi restrâns la aceeaşi unitate pentru că acest lucru ar însemna restrângerea libertăţilor cetăţeneşti. În plus, restrângerea dreptului de asociere la nivel de unitate permite guvernului, autorităţilor publice şi angajatorilor să intervină în modul de organizare a sindicatelor şi, implicit să le desfiinţeze sau să le scoată din atribuţii prin schimbarea angajatorului sau prin reorganizarea unităţilor. 2) Se îngrădeşte dreptul de liberă asociere şi organizare a salariaţilor din unităţile care au mai puţin de 15 angajaţi dar şi a celor din unităţile care au mai mult de 15 angajaţi dar în care numărul celor care vor să se asocieze într-un sindicat este mai mic de 15. 3) Prin posibilitatea constituirii sindicatelor la angajatori diferiţi, oricărui salariat i se asigură dreptul de asociere sau de aderare la un sindicat, i se respectă drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.
Art. 3 alin. (4)	O persoană poate face parte, în acelaşi timp, numai dintr-o singură organizaţie sindicală la acelaşi angajator.	O persoană poate face parte, în acelaşi timp, numai dintr-o singură organizaţie sindicală din aceeaşi ramură de activitate.	Este consecinţă a modificării art. 3 alin. (2)
Art. 9	Membrilor organelor de conducere alese ale organizaţiilor sindicale li se asigură protecţia legii contra oricăror forme de condiţionare, constrângere sau limitare în exercitarea funcţiilor lor.	(1) Membrilor organelor de conducere alese ale organizaţiilor sindicale li se asigură protecţia legii contra oricăror forme de condiţionare, constrângere sau limitare în exercitarea funcţiilor lor. (2) În timpul mandatului şi în termen de 2 ani de la încetarea mandatului, reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale nu li se poate modifica sau desface contractul individual de muncă pentru motive neimputabile lor, pe care legea le lasă la aprecierea celui care angajează, decât cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizaţiei sindicale. (3) Sunt exceptaţi de la aplicarea prevederilor alin. (2) cei care au fost revocaţi din funcţiile sindicale de conducere deţinute pentru încălcarea prevederilor statutare sau legale.	1) Articolele de lege, inclusiv acesta privind asigurarea protecţiei organelor de conducere alese ale organizaţiilor sindicale trebuie să aibă un caracter concret si efectiv. 2) Dacă nu se asigură imunitatea contractului individual de muncă reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, angajatorul poate invoca diverse motive, inclusiv de ordin profesional, pentru schimbarea locului de muncă a acestora, inclusiv desfacerea contractului individual de muncă, scoţându-i astfel şi din functia sindicală în care au fost aleşi. 3) Lipsa unei astfel de protecţii permite angajatorului de a interveni indirect în modificarea structurii organelor de conducere ale sindicatelor
Art. 11	Perioada în care persoana aleasă în organul de conducere este salarizată de organizaţia sindicală constituie vechime în muncă	(1) Persoanele alese în organele de conducere ale sindicatelor pot fi salarizate de organizaţiile sindicale respective. (2) Pe perioada în care persoana aleasă în organul de conducere este salarizată de organizaţia sindicală contractul său individual de muncă sau, după caz, raportul de serviciu se suspendă, iar aceasta îşi păstrează funcţia şi locul de muncă avute anterior, precum şi vechimea în muncă, respectiv în specialitate sau în funcţia publică deţinută, în condiţiile legii. Pe postul acesteia poate fi încadrată o altă persoană numai cu contract individual de muncă pe durată determinată. (3) La revenirea în postul avut anterior persoanei aflate în situaţia prevăzută la alin. (1) i se va asigura un salariu care nu poate fi mai mic decât cel ce putea fi obţinut în condiţii normale de continuitate în acel post.	Prevederea actuală nu asigură păstrarea locului de muncă a persoanelor alese în organul de conducere a organizaţiei sindicale şi nici protecţia profesională ceea ce contravine legislaţiei ONU şi legislaţiei Comunităţii Europene.
Art. 22 alin. (2)	Organizaţiile sindicale reprezentative, în condiţiile legii, pot negocia în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate punerea la dispoziţie a spaţiilor şi facilităţilor necesare desfăşurării activităţii sindicale.	Angajatorii sunt obligaţi să pună la dispoziţia sindicatelor reprezentative spaţiile şi facilităţile necesare desfăşurării activităţii sindicale (mobilier, telefon fix/fax, internet, calculator).	Potrivit legislaţiei ONU şi legislaţiei Comunităţii Europene, angajatorii au obligaţia de a asigura reprezentaţilor salariaţilor condiţiile necesare desfăşurării activităţii lor.
Art. 30 alin. (1)	Angajatorul poate invita sindicatul reprezentativ la nivel de unitate să participe în consiliul de administraţie sau alt organ asimilat acestuia, inclusiv în cazul administraţiei publice, la discutarea problemelor de interes profesional, economic şi social.	Angajatorul are obligaţia de a invita delegaţii aleşi ai organizaţiilor sindicale reprezentative să participe în consiliile de administraţie sau alte organe asimilate acestora, inclusiv în cazul administraţiei publice, la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv.	1) Prevederea actuală din lege lasă la aprecierea angajatorului dacă se implică în dialogul social cu reprezentanţii salariaţilor sau îi ignoră ceea ce contravine art. 28 din prezenta lege, art. 41 alin. 5) din Constituţie, art. 39 alin. (1) lit k) din Codul muncii. 2) Esenţa legii, dialogul social, trebuie să aibă caracter concret, efectiv, obligatoriu.
Art. 35 alin. (1) şi (3)	Art. 35. - (1) Membrii aleşi în organele executive de conducere ale sindicatului care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de angajaţi au dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu un număr de zile destinate activităţii sindicale, negociate prin contractul sau acordul colectiv de muncă la nivel de unitate, fără obligaţia angajatorului de a plăti drepturile salariale pentru aceste zile. ............................................................................. (3) Modalitatea de desfăşurare a activităţilor sindicale în timpul programului normal de lucru se stabileşte de către părţi prin contractul sau acordul colectiv de muncă la nivel de unitate.	(1) Membrii aleşi în organele executive ale sindicatului reprezentativ care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de angajaţi au dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu un număr de 3-5 zile destinate activităţii sindicale, negociate prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramură de activitate, cu obligaţia angajatorului de a plăti drepturile salariale pentru aceste zile. .................................................................................. (3) Modalitatea de desfăşurare a activităţilor sindicale în timpul programului normal de lucru se stabileşte prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramură de activitate”.	Această facilitate pentru membrii aleşi în organele executive ale sindicatelor este în fapt în interesul angajatorilor care ar putea plati fiecarui angajat salariul când aceştia se află în faţa instanţelor de judecată pentru a-şi apăra drepturile nerespectate. Protecţia salariaţilor este un drept al muncii care, acordat reprezentanţilor salariaţilor prin 3-5 zile pe lună înseamnă cheltuieli cu mult mai mici decât dacă s-ar acorda fiecărui salariat în parte.
Art. 41 alin. (1); (2); (3).	Art. 41 (1) Sindicatele legal constituite se pot asocia dupa criteriul sectoarelor de activitate. (2) Doua sau mai multe sindicate constituite in cadrul aceluiasi sector de activitate se pot asocia in vederea constituirii unei federatii sindicale. (3) Doua sau mai multe federatii sindicale din sectoare de activitate diferite se pot asocia in vederea constituirii unei confederatii sindicale.	Art. 41 (1) Sindicatele legal constituite se pot asocia dupa criteriul ramurii de activitate. (2) Doua sau mai multe sindicate constituite in cadrul aceleeaşi ramuri de activitate se pot asocia in vederea constituirii unei federatii sindicale. (3) Doua sau mai multe federatii sindicale din ramuri de activitate diferite se pot asocia in vederea constituirii unei confederatii sindicale.	Structura Guvernului este pe ramuri de activitate şi nu pe sectoare. Este normal ca structura Guvernului să corespundă structurii sindicale la nivel federativ. Confederaţiile sindicale au, în mod firesc drept corespondent Guvernul.
Art. 51 alin. (1) lit. c)	C. la nivel de unitate: a) au statut legal de sindicat; b) au independenţă organizatorică şi patrimonială; c) numărul salariaţilor reprezintă cel puţin jumătate plus unu din numărul angajaţilor unităţii;	C. la nivel de unitate sau grup de unităţi: a) au statut legal de sindicat; b) au independenţă organizatorică şi patrimonială; c) numărul salariaţilor reprezintă cel puţin o treime din numărul angajaţilor unităţii sau a grupurilor de unităţi în care au membri; d) organizaţia sindicală este reprezentativă fără a îndeplini condiţia de la lit. c) dacă este afiliată la o federaţie sindicală reprezentativă.”	1) Prevederea actuală din lege nu respectă dreptul de liberă asociere sindicală obligâdu-i pe salariaţi să se afilieze la un singur sindicat care poate fi uşor subordonat angajatorului. 2) Prevederea actuală din lege incumbă o absurditate: o federatie sindicală reprezentativă la nivel naţional poate să nu fie reprezentativă în unităţile în care se află membrii săi.
Art.133 alin. (1) lit. c).	Art. 133 (1) Clauzele contractelor colective de munca produc efecte dupa cum urmeaza: ..................................................................... c) pentru toti angajatii incadrati in unitatile din sectorul de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca si care fac parte din organizatiile patronale semnatare ale contractului.	Art. 133 (1) Clauzele contractelor colective de munca produc efecte dupa cum urmeaza: .......................................................................... c) pentru toti angajatii incadrati in unitatile din ramura de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca.	Este consecinţa organizării sindicatelor pe ramuri de activitate
Art. 134 lit. A c)	Art. 134 Partile contractului colectiv de munca sunt angajatorii si angajatii, reprezentati la negocieri dupa cum urmeaza: A. din partea angajatorilor: ............................................................... c) la nivel de sector de activitate, de catre organizatiile patronale legal constituite si reprezentative potrivit prezentei legi;	Art. 134 Partile contractului colectiv de munca sunt angajatorii si angajatii, reprezentati la negocieri dupa cum urmeaza: A. din partea angajatorilor: ........................................................................ c) la nivel de ramurăde activitate, de catre organizatiile patronale legal constituite si reprezentative potrivit prezentei legi;	Este consecinţa organizării sindicatelor pe ramuri de activitate
Art. 134 lit. B b) şi c)	Art. 134 Partile contractului colectiv de munca sunt angajatorii si angajatii, reprezentati la negocieri dupa cum urmeaza: B. din partea angajatilor: b) la nivelul grupurilor de unitati, de catre organizatiile sindicale legal constituite si reprezentative la nivelul unitatilor membre ale grupului; ................................................................ c) la nivel de sector de activitate, de catre organizatiile sindicale legal constituite si reprezentative potrivit prezentei legi.	Art. 134 Partile contractului colectiv de munca sunt angajatorii si angajatii, reprezentati la negocieri dupa cum urmeaza: B. din partea angajatilor: b) la nivelul grupurilor de unitati, de catre organizatiile sindicale legal constituite si reprezentative potrivit prezentei legi; ................................................................................ c) la nivel de ramură de activitate, de catre organizatiile sindicale legal constituite si reprezentative potrivit prezentei legi.	Este consecinţa libertăţii de organizare sindicală şi a organizării sindicatelor pe ramuri de activitate
Art. 135	Art. 135 (1) In unitatile in care nu exista sindicate reprezentative negocierea contractului colectiv de munca se face dupa cum urmeaza: a) daca exista un sindicat constituit la nivel de unitate, afiliat la o federatie sindicala reprezentativa in sectorul de activitate din care face parte unitatea, negocierea se face de catre reprezentantii federatiei sindicale, la solicitarea si in baza mandatului sindicatului, impreuna cu reprezentantii alesi ai angajatilor; b) daca exista un sindicat neafiliat la o federatie sindicala reprezentativa in sectorul de activitate din care face parte unitatea sau nu exista niciun sindicat, negocierea se face numai de catre reprezentantii angajatilor. (2) In cazul in care la nivelul grupului de unitati nu exista organizatii sindicale reprezentative care sa reprezinte cel putin jumatate din numarul total de angajati ai grupului de unitati, la negocierea contractului colectiv de munca salariatii sunt reprezentati dupa cum urmeaza: a) de catre reprezentantii mandatati de organizatiile sindicale reprezentative din cadrul fiecarei unitati care au decis constituirea grupului; b) pentru unitatile membre ale grupului in care nu exista sindicate reprezentative, dar exista sindicate afiliate la federatii sindicale reprezentative in sectorul de activitate in care s-a constituit grupul, angajatii sunt reprezentati de catre federatiile sindicale respective, in baza solicitarii si mandatului sindicatelor, si de reprezentantii angajatilor din respectivele unitati. (3) Federatiile sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de activitate conform prezentei legi pot participa la negocierea contractelor colective de munca la nivel de grupuri de unitati in care au sindicate afiliate, la solicitarea si in baza mandatului din partea acestora. (4) Confederatiile sindicale reprezentative la nivel national conform prezentei legi pot participa la negocierea contractelor colective de munca la nivelul sectoarelor de activitate in care au federatii membre, la solicitarea si in baza mandatului din partea acestora.	Art. 135 (1) In unitatile in care nu exista sindicate reprezentative negocierea contractului colectiv de munca se face dupa cum urmeaza: a) se elimină b) daca exista un sindicat nereprezentativ sau nu exista niciun sindicat, negocierea se face numai de catre reprezentantii angajatilor aleşi în adunarea generală a salariaţilor. (2) In cazul in care la nivelul grupului de unitati nu exista organizatii sindicale reprezentative la negocierea contractului colectiv de munca salariatii sunt reprezentati de catre reprezentantii mandatati de adunările generale ale salariaţilor din cadrul fiecarei unitati care au decis constituirea grupului; a) se elimină. b) se elimină. (3) Federatiile sindicale reprezentative la nivelul ramurilor de activitate conform prezentei legi pot participa la negocierea contractelor colective de munca la nivel de grupuri de unitati in care au sindicate afiliate, la solicitarea si in baza mandatului din partea acestora. (4) Confederatiile sindicale reprezentative la nivel national conform prezentei legi pot participa la negocierea contractelor colective de munca la nivelul ramurilor de activitate in care au federatii membre, la solicitarea si in baza mandatului din partea acestora.	1) Prin prevederea din L. nr. 62/2011 se încalcă: - art. 41 alin. (5) din Constituţie care prevede că dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate; - art. 39 alin. (1) lit k) din Codul muncii care prevede dreptul la negociere colectiva si individuala; - art. 28 din prezenta lege ( L. nr. 62/2011). 2) Prin propunerile noastre se respecta art. 41 alin. (5) din Constituţie, art. 39 alin. (1) lit k) din Codul muncii, art. 28 din prezenta lege ( L. nr. 62/2011). 3) Se asigură astfel dreptul tuturor salariaţilor de a participa la negocierea contractului colectiv de muncă prin desemnarea reprezentanţilor în mod democratic.
Art. 136 alin. (2)	Art. 136 ................................................................... (2) Anterior incheierii si semnarii contractelor colective de munca la nivel de sector de activitate, angajatorii membri ai organizatiilor patronale reprezentative la nivel de sector de activitate, precum si organizatiile sindicale membre ale confederatiilor sindicale participante la negocieri isi vor imputernici reprezentantii sa negocieze prin mandat special.	Art. 136 ................................................................................ (2) Anterior incheierii si semnarii contractelor colective de munca la nivel de ramură de activitate, angajatorii membri ai organizatiilor patronale reprezentative la nivel de ramură de activitate, precum si organizatiile sindicale membre ale confederatiilor sindicale participante la negocieri isi vor imputernici reprezentantii sa negocieze prin mandat special.	Este consecinţa organizării sindicatelor pe ramuri de activitate
Art. 137 lit. A c) şi B	Art. 137 In sectorul bugetar, partile contractului colectiv de munca sunt angajatorii si angajatii, reprezentati dupa cum urmeaza: A. din partea angajatorilor: ............................................................... c) la nivel de sector de activitate, de catre reprezentantul legal al autoritatii publice centrale competente; B. din partea angajatilor, la nivel de unitate, grup de unitati sau sector de activitate, de organizatiile sindicale legal constituite si reprezentative conform prevederilor prezentei legi, in caz contrar aplicandu-se prevederile art. 135.	Art. 137 In sectorul bugetar, partile contractului colectiv de munca sunt angajatorii si angajatii, reprezentati dupa cum urmeaza: A. din partea angajatorilor: .......................................................................... c) la nivel de ramură de activitate, de catre reprezentanţii legali ai autoritaţilor publice centrale competente; B. din partea angajatilor, la nivel de unitate, grup de unitati sau ramură de activitate, de organizatiile sindicale legal constituite si reprezentative, in caz contrar aplicandu-se prevederile art. 135.	) Prin prevederea din L. nr. 62/2011 se încalcă: - art. 41 alin. (5) din Constituţie care prevede că dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate; - art. 39 alin. (1) lit k) din Codul muncii care prevede dreptul la negociere colectiva si individuala; - art. 28 din prezenta lege ( L. nr. 62/2011). 2) Prin propunerile noastre se respecta art. 41 alin. (5) din Constituţie, art. 39 alin. (1) lit k) din Codul muncii, art. 28 din prezenta lege ( L. nr. 62/2011).
Art. 138	Art. 138 (1) Prin contractele/acordurile colective de munca incheiate in sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi in bani si in natura, altele decat cele prevazute de legislatia in vigoare pentru categoria respectiva de personal. (2) Prin exceptie de la prevederile art. 129 alin. (3) contractele colective de munca in sectorul bugetar se negociaza, in conditiile legii, dupa aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite, in limitele si in conditiile stabilite prin acestea. (3) Drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege in limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor si nu pot fi modificate prin contracte colective de munca. In cazul in care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale intre limite minime si maxime, drepturile salariale concrete se determina prin negocieri colective, dar numai intre limitele legale. (4) Clauzele cuprinse in contractele colective de munca incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (1)—(3) sunt lovite de nulitate. (5) Raspunderea pentru incheierea contractelor colective de munca cu nerespectarea prevederilor alin. (1)—(3) revine angajatorului.	Art. 138 (1) se elimină (2) se elimină. (3) se elimină. (4) se elimină. (5) Raspunderea pentru incheierea contractelor colective de munca cu nerespectarea prevederilor legale revine angajatorului.	1) Prin prevederea din L. nr. 62/2011 se încalcă: - art. 41 alin. (5) din Constituţie care prevede că dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate; - art. 39 alin. (1) lit k) din Codul muncii care prevede dreptul la negociere colectiva si individuala; - art. 28 din prezenta lege ( L. nr. 62/2011). 2) Prin propunerile noastre se respecta art. 41 alin. (5) din Constituţie, art. 39 alin. (1) lit k) din Codul muncii, art. 28 din prezenta lege ( L. nr. 62/2011).
Art. 140 alin. (1)	Art. 140 (1) In scopul asigurarii participarii la negocierea contractelor colective de munca la nivel de sector de activitate, grup de unitati si unitati, angajatorii sau organizatiile patronale vor transmite tuturor partilor indreptatite sa negocieze contractul colectiv de munca anuntul privind intentia de incepere a negocierilor colective. In cazul in care angajatorul sau organizatia patronala nu a initiat negocierile in conformitate cu prevederile art. 129 alin. (3), organizatia sindicala sau reprezentantii angajatilor, dupa caz, care initiaza negocierile conform art. 129 alin. (5) vor transmite tuturor partilor indreptatite sa participe la negociere anuntul privind intentia de incepere a negocierilor colective.	Art. 140 (1) In scopul asigurarii participarii la negocierea contractelor colective de munca la nivel de ramură de activitate, grup de unitati si unitati, angajatorii sau organizatiile patronale vor transmite tuturor partilor indreptatite sa negocieze contractul colectiv de munca anuntul privind intentia de incepere a negocierilor colective. In cazul in care angajatorul sau organizatia patronala nu a initiat negocierile in conformitate cu prevederile art. 129 alin. (3), organizatia sindicala sau reprezentantii angajatilor, dupa caz, care initiaza negocierile conform art. 129 alin. (5) vor transmite tuturor partilor indreptatite sa participe la negociere anuntul privind intentia de incepere a negocierilor colective.	1) Prin prevederea din L. nr. 62/2011 se încalcă: - art. 41 alin. (5) din Constituţie care prevede că dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate; - art. 39 alin. (1) lit k) din Codul muncii care prevede dreptul la negociere colectiva si individuala; - art. 28 din prezenta lege ( L. nr. 62/2011). 2) Prin propunerile noastre se respecta art. 41 alin. (5) din Constituţie, art. 39 alin. (1) lit k) din Codul muncii, art. 28 din prezenta lege ( L. nr. 62/2011).
Art. 218 alin. (2)	2) Conditionarea sau constrangerea, in orice mod, avand ca scop limitarea exercitarii atributiilor functiei membrilor alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.	2) a) Conditionarea sau constrangerea, in orice mod, avand ca scop limitarea exercitarii atributiilor functiei membrilor alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 20.000 lei la 30.000 lei; b) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (2) şi art. 30 alin. (1) constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o lună la 1 (un) an sau cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei.	Existenţa posibilităţii sancţiunii este garanţia respectării legii.
Art. 195 alin. (1)	Art. 195 (1) Pe toata durata participarii la greva contractul individual de munca sau raportul de serviciu, dupa caz, al angajatului se suspenda de drept. Pe perioada suspendarii se mentin doar drepturile de asigurari de sanatate.	Art. 195 (1) Pe durata grevei salariaţii îşi menţin toate drepturile ce decurg din contractul individual de muncă, cu excepţia drepturilor salariale.	- Greva este un conflict de muncă între salariaţi şi patronat. Forma actuală a art. 195 alin. (1) întrerupe calitatea de salariat ceea ce contravine chiar caracterului conflictului de muncă. - Participantul la greva este chiar parte în contractul individual de muncă, salariatul, care nu-şi poate pierde aceasta calitate nici măcar sub forma suspendării. - Este o contradicţie în termeni: greva-conflict colectiv de muncă între angajaţi şi angajatori-conflict colectiv de muncă între salariaţi şi patronat

Raport - sinteză întocmit de Comisia de experţi (HTML)

RAPORT - SINTEZĂ întocmit de Comisia de Experţi pentru Audierea publică cu tema: LEGEA DIALOGULUI SOCIAL – O LEGE PENTRU DIALOG REAL SAU PENTRU DICTATURĂ? Data audierii publice: 10 decembrie 2011, între orele: 10.00 - 12.00 Locul desfăşurării: Focşani , Casa de Cultură a Sindicatelor, str. D. Cantemir, nr. 1 COMISIA DE EXPERŢI: 1) Angelica CHIRILĂ, Avocat Baroul Galaţi, Lector univ. dr. în Drept Penal, Universitatea „DANUBIUS” Galaţi; 2) Gică ABIABOIERU- Avocat Baroul Vrancea; 3) Elena Narcisa VĂTĂMANU - Consilier juridic, Vincon Vrancea, depunem următorul RAPORT - SINTEZĂ: ORGANIZATORII AUDIERII PUBLICE: Grupul de Lobbyişti pentru dialog social real format din: 1) Profesor Adrian ANDRĂŞESCU - Preşedinte, Sindicatul Liber „Educaţia” Galaţi 2) Profesor Emil TUDOR - Preşedinte, Sindicatul Liber din Învăţământ Vrancea. 3) Sebastian ŞOIMU - Asist. univ. la Universitatea „DANUBIUS” Galaţi, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Internaţionale. Cu sprijinul: - Sindicatului Liber „Educaţia” Galaţi; - Sindicatul Liber din Învăţământ Vrancea; - Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ; - Sindicatului „Solidaritatea” al Metalurgiştilor din România; - Federaţiei „Solidaritatea Virgil Săhleanu” a Metalurgiştilor din România; - Asociaţiei Pro-Democraţia, filiala Galaţi. DOCUMENTELE TRANSMISE PUBLICULUI: Invitaţia la audierea publică; Organizatorii; Comunicatul de presă; Motivarea audierii publice; Bibliografia audierii publice; Formularul de înscriere; Regulamentul audierii publice; Desfăşurătorul audierii publice; Îndrumar pentru redactarea depoziţiei martorilor; Componenţa Comisiei de experţi. MIJLOACELE DE COMUNICARE A INVITAŢIEI LA AUDIEREA PUBLICĂ: - Invitaţie - Comunicat de presă în cotidianul tipărit Viaţa Liberă Galaţi, pe data de 29 noiembrie 2011; - Invitaţie - Comunicat de presă în cotidianul tipărit Vocea Vrancei, pe data de 30 decembrie 2011; - Invitaţii şi comunicarea documentelor audierii publice transmise de cele 3 sindicale pe e-mail tuturor membrilor celor 3 sindicate; - Invitaţii şi comunicarea documentelor audierii publice transmise de domnul Sebastian ŞOIMU, pe e-mail, tuturor cadrelor didactice de la Universitatea „DANUBIUS” din Galaţi; - Invitaţie şi comunicarea documentelor audierii publice pe http://lobbypentrudialogsocialreal.blogspot.com/ ; - Invitaţie pe: http://www.viata-libera.ro/educatie/24986-in-unele-scoli-nu-se-invata-pe-2-decembrie#itemCommentsAnchor - Invitaţie pe: http://www.viata-libera.ro/educatie/25049-jaf-pe-banii-nostri-milioane-de-euro-„ingropate”-in-scoli#itemCommentsAnchor SCOPUL AUDIERII PUBLICE, declarat de către organizatori, a fost colectarea de opinii, prin depoziţii scrise şi orale cu privire la următoarele dileme referitoare la Legea dialogului social: - asigură legea libertatea de organizare a sindicatelor? - asigură legea cadrul şi condiţiile de realizare a activităţii sindicatelor pentru apărarea drepturilor salariale şi profesionale ale salariaţilor? - asigură legea un dialog social real între patronate-salariaţi-sindicate/ reprezentanţi ai salariaţilor? - respectă legea convenţiile internaţionale la care România este parte, legislaţia ONU şi legislaţia europeană cu privire la organizarea şi functionarea sindicatelor, a raporturilor dintre patronate şi salariaţi? - având în vedere că legea a fost declarată constituţională, dacă legea nu respectă totuşi drepturile şi libertăţile democratice, ce soluţii ar fi pentru pentru a se ajunge la o lege a dialogului social cu caracter democratic? La audiere au participat cca. 150 de persoane din judeţele Vrancea şi Galaţi având calitatea de lideri de sindicat, directori, manageri, salariaţi, jurnalişti. AU DEPUS DEPOZIȚII SCRISE: 1) Oana DAMIAN, profesor, Colegiul Naţional „Al.I. Cuza” Galaţi; 2) Petre LUPU, profesor, lider de sindicat, Şcoala de Arte şi Meserii „Paul Popescu Neveanu” Galaţi; 3) Gheorghe TIBER, preşedinte, Federaţia „Solidaritatea Virgil Săhleanu” a Metalurgiştilor din România; 4) Marin OANEA, profesor, lider de sindicat, Şcoala Gimnazială nr. 22 „Dimitrie Cantemir” Galaţi; 5) Mircea ENACOPOL, profesor, lider de sindicat, Şcoala Gimnazială nr. 7 „Constantin Brâncoveanu” Galaţi; 6) Olimpia JANOŞI, profesor, vicepreşedinte a Sindicatului Liber „Educaţia”, lider de sindicat la Colegiul Tehnic „Radu Negru” Galaţi; 7) Simona MOLDOVANU, profesor, lider de sindicat la Colegiul Tehnic de Alimentaţie şi Turism „Dumitru Moţoc” Galaţi; 8) Florina NAFORNITA, profesor, Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna” Galaţi; 9) Petre RAPEANU, profesor, Şcoala Gimnazială „Milcovul” Focşani, prefect de Vrancea în anii 1997-1998; 10) Ionel CONSTANTIN, profesor, Colegiul „Al.I. Cuza” Focşani, vicepreşedinte, Sindicatul Liber din Învăţământ Vrancea; 11) Andreea MILITARU profesor, lider de sindicat, Şcoala Gimnazială comuna Jariştea, judeţul Vrancea; 12) Constantin IONESCU, profesor, Şcoala Gimnazială comuna Garoafa, judeţul Vrancea; 13) Gicu Valentin DOGARU , profesor, Liceul „Emil Bota” Adjud, Judeţul Vrancea secretar general, Sindicatul Liber din Învăţământ Vrancea; 14) Ionel BALOSU, profesor, lider de sindicat, Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare” Focşani; 15) Adrian CINCĂ, profesor, lider de sindicat, C.Ş,E,I, „Elena Doamna”, Focşani; 16) Elvys Catalin MUSTAŢĂ, preot, profesor, Şcoala Gimnazială comuna Mera, judeţul Vrancea; 17) Laura MĂLUREANU, profesor, lider de sindicat, Şcoala de Artă, Focşani; 18) Ciprian NICA, deputat, Parlamentul României. Au susţinut oral depoziţiile persoanele enumerate mai sus, mai puţin: , Laura Mălureanu, Simona MOLDOVANU, Florina NAFORNITA, Elvys Cătălin MUSTAŢĂ. După cum se poate constata, depoziţiile au fost depuse de către: lideri de sindicat din învăţământ şi din metalurgie, de cadre didactice, un preot şi un parlamentar. Nu au fost depuse depozitii din partea patronatului-angajatorilor, aceştia considerând, probabil, că nu-i interesează și nu-i afectează Capitolul II din Legea dialogului social: Constituirea, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor sindicale CU PRIVIRE LA DEPOZIŢIILE DEPUSE, COMISIA DE EXPERŢI CONSTATĂ: Depozanţii au pus în evidenţă precum că, prin Legea dialogului social: - art. 3 alin. (2) din Legea dialogului social încalcă flagrant art. 40 alin. (1) din Constituţia României; se suprimă dreptul de liberă asociere şi organizare sindicală a salariaţilor din unităţile care au mai puţin de 15 angajaţi, a celor din unităţile care au mai mult de 15 angajaţi dar în care numărul celor care vor să se asocieze într-un sindicat este mai mic de 15 dar şi a celor din unităţile mari care nu doresc să adere la sindicatul cu peste 50%+1 din numărul salariaţilor; - prevederea referitoare la „organele executive de conducere” din art. 6 lit. e) a Legii dialogului social este contradictorie în termeni, creează confuzie în fapt şi suprapunere de competenţe deoarece organele de conducere au atribuţii deliberative iar organele executive sunt cele care transpun în practică hotărârile organelor de conducere; - art. 22 alin. (2), prin eliminarea obligativităţii unităţii angajatoare de a acorda spaţiul necesar şi facilităţile desfăşurării activităţii sindicale încalcă dreptul salariaţilor de a fi apăraţi şi reprezentaţi în raporturile de muncă direct la locul de muncă dar şi prevederile convenţiilor internaţionale, Convenţia nr. 135/1971 privind protecţia reprezentanţilor lucrătorilor în întreprinderi şi înlesnirile ce se acordă acestora adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, convocată la Geneva de către Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii, si întrunită la 2 iunie 1971, în cea de a 56-a sesiune a sa; - art. 30 alin. (1) din Legea dialogului social are un caracter nedemocratic şi nelegal; nu asigură un dialog social real între patronate-salariaţi-sindicate-reprezentanţi ai salariaţilor; nu respectă convenţiile internaţionale la care România este parte, legislaţia ONU şi legislaţia europeană cu privire la organizarea şi functionarea sindicatelor, a raporturilor dintre patronate şi salariaţi; - Legea dialogului social nu asigură un dialog social real între patronate-salariaţi-sindicate/ reprezentanţi ai salariaţilor. - art. 51 alin. (1) lit. C din Legea dialogului social anulează reprezentativitatea sindicatelor care aveau între 33,33% şi 50% din numărul salariaţilor din unitate precum şi reprezentativitatea sindicatelor dobândită prin afiliere la o federaţie sindicală reprezentativă. Legea dialogului social prevede că numai o singură organizaţie sindicală poate dobândi reprezentativitatea la nivel de unitate anulând dreptul salariaţilor la reprezentare dacă fac parte dintr-o organizaţie sindicală care are chiar şi 50% din numărul salariaţilor din unitate; - se încalcă art. 6, alin. (2) din Codul muncii şi dreptul prevăzut de art. 39 alin. (1) litera k) din Codul muncii, respectiv dreptul salariaţilor la negociere colectivă; - art. 51 (1), lit. „C-c” din Legea nr. 62/2011, a dialogului social este neconstituţional; - se încalcă art. 9, art. 40 (1) si art. 41 (5), precum si pe cele ale art. 15 si art. 43 din Constituţia României cu privire la dreptul de liberă asociere şi organizare, dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective; - prin articolele 9; 11; 22; 30; 35; 51 se îngrădesc protecţia eficace a reprezentanţilor lucrătorilor şi posibilităţile pentru a-şi îndeplini funcţiile şi atribuţile lor, se îngrădeşte dreptul salariaţilor de a negocia prin reprezentanţii proprii contractele colective de muncă; - se încalcă drepturile şi libertăţile prevăzute în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte; - este încălcată Convenţia O.I.M. (Nr. 87/1948) privind libertatea sindicală şi protecţia dreptului sindical adoptată de Conferinţa generală a OIM, convocată la San Francisco de către Consiliul de administraţie al Biroului internaţional al muncii care s-a reunit la 17 iunie 1948, în cea de a 31-a sesiune care prevede că muncitorii si patronii, fara nici o deosebire , au dreptul, fara autorizatie prealabila, sa constituie organizatii la alegerea lor, precum si sa se afilieze acestor organizatii , cu singura conditie de a se conforma statutelor acestora din urmă precum şi că organizatiile de muncitori si patroni au dreptul sa-si elaboreze statutele si regulamentele administrative, sa-si aleaga liber reprezentantii, sa-si organizeze gestiunea si activitatea si sa-si formuleze programul de actiune; - se încalcă Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, proclamată de adunarea generală a Naţiunilor Unite la 10 dec. 1948 care la art. 20 prevede că orice persoana are dreptul la libertatea de întrunire si de asociere pasnica şi că nimeni nu poate fi silit sa faca parte dintr-o asociatie”. - este încălcată Convenţia nr. 98/1949 privind aplicarea pricipiilor dreptului de organizare si negociere colectiva adoptată de Conferinţa generală a OIM, convocată la Geneva de Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi care s-a întrunit la 8 iunie 1949, în cea de a 39-a sesiune a sa care la art. 2 prevede că organizatiile de muncitori si de patroni trebuie sa beneficieze de o protectie adecvata impotriva oricaror acte de ingerinta ale unora fata de celelalte, fie direct, fie prin agentii sau membrii lor in formarea, functionarea si administrarea lor; - este încălcată Convenţia Europeană a Drepturilor Omului - Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale amendată de Protocolul nr. 11 însoţită de Protocolul Adiţional şi de protocoalele nr. 4,6 şi 7 care la art. 11 prevede că orice persoană are dreptul la libertatea de intrunire pasnica si la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu altii sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale precum şi că exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restringeri decit acelea care, prevazute de lege, constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protejarea sanatatii sau a moralei ori pentru protectia drepturilor si libertatilor altora. Prezentul articol nu interzice ca restringeri legale sa fie impuse exercitarii acestor drepturi de catre membrii fortelor armate, ai politiei sau ai administratiei de stat”. Depozanţii au făcut şi propuneri concrete pentru modificarea unor articole din Legea nr. 62/2011: - art. 30 alin. (1) să fie reformulat astfel: „Angajatorul are obligaţia de a invita sindicatele reprezentative din unitate să participe în consiliul de administraţie sau alt organ asimilat acestuia, inclusiv în cazul administraţiei publice, la discutarea problemelor de interes profesional, economic şi social”; deasemenea, s-a atenţionat că legea trebuie să prevadă şi o sancţiune pentru cazul în care vreun sindicat reprezentativ din unitate nu va fi invitat să participe în consiliul de administraţie sau alt organ asimilat acestuia; - art. 51 alin. (1) lit. C să fie reformulat astfel: „Sunt reprezentative la nivel de unitate sindicatele care: - au statut legal de organizaţie sindicală; - numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin o pătrime din numărul salariaţilor unităţii sau sunt afiliate la o federaţie sindicală reprezentativă”; Cei mai mulţi depozanţi au cerut grupului de iniţiativă a Audierii publice să valorifice criticile lor şi să reformuleze articolele din Legea dialogului social în conformitate cu Constituţia României, cu Convenţiile semnate de România cu Organizaţia Internaţională a Muncii, În consens cu legislaţia ONU şi cu legislaţia Comunităţii Europene. Depozanţii au cerut grupului de iniţiativă să formuleze un proiect de lege pentru modificarea Legii dialogului social şi să facă demersuri la parlamentarii din opoziţie pentru ca proiectul de lege să fie promovat în dezbaterea Parlamentului. Un număr de 5 depozanţi au cerut sindicatelor care au sprijinit audierea publică să sesizeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu faptul că prin Legea dialogului social se încalcă principiile democraţiei şi legislaţia europeană. La finalul Audierii publice, domnul Profesor Emil TUDOR şi domnul Profesor Adrian ANDRĂȘESCU, în cadrul Conferinţei de Presă, au formulat concluzii cu privire la modul în care s-a desfăşurat Audierea, au răspuns la întrebări şi au prezentat intenţiile de viitor cu privire la valorificarea acestei acţiuni. Comisia de experţi apreciază că audierea publică s-a realizat cu respectarea principiile şi drepturile democratice, a ordinii publice; a respectat dreptul la opinie a depozanţilor. Depozanţii au făcut observaţii şi propuneri pertinente care pot fi luate în considerare de către decidenţii politici pentru îmbunătăţirea Legii dialogului social. AUDIEREA PUBLICĂ A FOST MEDIATIZATĂ DE: - Ziarul Monitorul de Vrancea; - Televiziunea locală din Vrancea ANEXE: Motivarea audierii publice; Bibliografia audierii publice; Regulamentul audierii publice; Desfăşurătorul audierii publice; Îndrumar pentru redactarea depoziţiei martorilor; Întocmit azi, 18.12.2011 COMISIA DE EXPERŢI: 1) Angelica CHIRILĂ 2) Gică ABIABOIERU 3) Elena Narcisa VĂTĂMANU

Conferinţa de presă pentru prezentarea Raportului Comisiei de experţi

Miercuri, 28 decembrie 2011, a avut loc la sediul Sindicatului Liber din Învăţământ Vrancea Conferinţa de Presă pentru prezentarea raportului sinteză a Comisiei de Experţi.

Au fost prezenţi 4 jurnalişti din presa scrisă, de la Monitorul de Vrancea şi de la Jurnalul de Vrancea precum şi 2 jurnalişti de la televiziunea locală din Vrancea.

Au fost prezenţi toţi membrii Comisiei de Iniţiere: Adrian ANDRĂȘESCU, Emil TUDOR și Sebastian ŞOIMU

Din partea Comisiei de Experţi a fost prezentă numai doamna Narcisa VĂTĂMANU; doamna Angelica CHIRILĂ fiind plecată din ţară iar domnul Gică ABIABOIERU fiind plecat din localitate pe toată perioada sărbătorilor de iarnă.

D-na Narcisa VĂTĂMANU a prezentat concluziile şi recomandările sintezei Audierii Publice.

Filmul Conferinţei de Presă în care s-a prezentat Raportul sinteză întocmit de către Comisia de Experţi a Audierii Publice se află pe paginile: Galerie foto/video şi Presă.