Vă prezentăm mai jos bibliografia care a stat la baza formulării motivaţiei iniţiatorilor.
AUDIERE PUBLICĂ
TEMA: LEGEA DIALOGULUI SOCIAL –
O
LEGE PENTRU DIALOG REAL SAU PENTRU DICTATURĂ?
Data: 10 decembrie 2011 orele: 10.00 - 12.30
Locul: Focşani , Sala Mică a Casei de Cultură a Sindicatelor , Str. Dimitrie Cantemir nr. 1
BIBLIOGRAFIE
SELECTIVĂ
Cadrul legal
1. Legislaţia naţională
- Legea nr. 62/2011 (Legea
dialogului social, Capitolul II: Constituirea, organizarea şi funcţionarea
organizaţiilor sindicale).
- Constituţia României
Art. 40
alin. (1):
„Dreptul de asociere
(1) Cetăţenii se pot asocia liber în
partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.
(2)
Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor,
militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori
a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt
neconstituţionale”.
Art.
41 alin. (5):
Munca şi protecţia socială a muncii
(5)
Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al
convenţiilor colective sunt garantate.
Art. 74:
Iniţiativa
legislativă
(1)
Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor
sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care
îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel
puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv
în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de
semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(2)
Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale,
cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
(3)
Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de
lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.
(4)
Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă
legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru
proiectele de legi.
(5)
Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le
adopte, ca primă Cameră sesizată.
- Legea nr. 53/2003 actualizată (Codul
muncii), modificată prin Legea nr. 40/2011, republicată în Monitorul Oficial
nr. 0345 din 18 Mai 2011
Art. 2
Dispozițiile cuprinse în prezentul cod se
aplică:
g) organizațiilor sindicale și patronale.
Art. 5
(1)
În cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament
față de toți salariații și angajatorii.
(2)
Orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, bazată pe criterii
de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență
națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială,
handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate
sindicală, este interzisă.
(3)
Constituie discriminare directă actele și faptele de excludere, deosebire,
restricție sau preferință, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile
prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea
ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute
în legislația muncii.
(4)
Constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod aparent
pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele
unei discriminări directe.
Art. 6
(1) Orice salariat care prestează o muncă
beneficiază de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție
socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea demnității
și a conștiinței sale, fără nicio discriminare.
(2)
(modificat de OUG 55/2006) Tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt
recunoscute dreptul la negocieri colective, dreptul la protecția datelor cu
caracter personal, precum și dreptul la protecție împotriva concedierilor
nelegale.
Art. 7
Salariații și angajatorii se pot asocia liber
pentru apărarea drepturilor și promovarea intereselor lor profesionale,
economice și sociale.
Art. 8
(1) Relațiile de muncă se bazează pe
principiul consensualității și al bunei-credințe.
(2) Pentru buna desfășurare a relațiilor de
muncă, participanții la raporturile de muncă se vor informa și se vor consulta
reciproc, în condițiile legii și ale contractelor colective de muncă.
Art. 39
(1) Salariatul are, în principal, următoarele
drepturi:
i)
dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a
mediului de muncă;
k) dreptul
la negociere colectivă și individuală;
l) dreptul de a participa la acțiuni colective;
m)
dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
n) alte
drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.
Art. 40
(2) Angajatorului îi revin, în principal,
următoarele obligații:
a) să
informeze salariații asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care
privesc desfășurarea relațiilor de muncă;
d) să comunice periodic salariaților situația
economică și financiară a unității, cu excepția informațiilor sensibile sau
secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea
unității. Periodicitatea comunicărilor se stabilește prin negociere în
contractul colectiv de muncă aplicabil;
e) să
se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanții salariaților în
privința deciziilor susceptibile să afecteze substanțial drepturile și
interesele acestora;
Art. 214
(1)
Sindicatele, federațiile și confederațiile sindicale, denumite în continuare
organizații sindicale, sunt constituite de către salariați pe baza dreptului de
liberă asociere, în scopul promovării intereselor lor profesionale, economice și
sociale, precum și al apărării drepturilor individuale și colective ale
acestora prevăzute în contractele colective și individuale de muncă sau în
acordurile colective de muncă și raporturile de serviciu, precum și în legislația
națională, în pactele, tratatele și convențiile internaționale la care România
este parte.
- Legea nr. 189/1999 privind exercitarea
inițiativei legislative de către cetăţeni.
2. Legislaţia internaţională
(comunitară)
- Convenţia
O.I.M. (Nr. 87/1948) privind libertatea sindicală şi protecţia
dreptului sindical adoptată de Conferinţa generală a OIM, convocată la San
Francisco de către Consiliul de administraţie al Biroului internaţional al
muncii care s-a reunit la 17 iunie
1948, în cea de a 31-a sesiune:
„Articolul 1
Orice Membru al Organizației Internaționale a
Muncii, pentru care prezenta convenție este în vigoare, se angajează să aplice
dispozițiile următoare.
Articolul 2
Muncitorii și patronii, fără nicio deosebire ,
au dreptul, fără autorizație prealabilă, să constituie organizații la alegerea
lor, precum și să se afilieze acestor organizații , cu singura condiție de a se
conforma statutelor acestora din urmă.
Articolul 3
1. Organizațiile de muncitori și patroni au
dreptul să-și elaboreze statutele și regulamentele administrative, să-și aleagă
liber reprezentanții, să-și organizeze gestiunea și activitatea și să-și
formuleze programul de acțiune.
2. Autoritățile publice trebuie să se abțină
de la orice intervenție de natură să limiteze acest drept sau să-i împiedice
exercitarea legală.
Articolul 4
Organizațiile de muncitori și patroni nu sunt
supuse dizolvării sau suspendării pe cale administativă.
Articolul 5
Organizațiile de muncitori și patroni au
dreptul să constituie federații și confederații precum și să se afilieze
acestora, și orice organizație, federație sau confederație are dreptul să se
afilieze la organizații internaționale de muncitori și patroni.
Articolul 6
Dispozițiile articolelor 2, 3 și 4, de mai
sus, se aplică federațiilor și confederațiilor organizațiilor de muncitori și
patroni.
Articolul 7
Dobândirea personalității juridice de către
organizațiile de muncitori și patroni, federațiile și confederațiile lor, nu
poate fi subordonată unor condiții care ar pune în discuție aplicarea dispozițiilor
articolelor 2, 3 și 4 de mai sus”.
- Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, proclamată
de adunarea generală a Naţiunilor Unite la 10 decembrie 1948:
„Articolul 20.
Orice persoană are dreptul la libertatea de
întrunire și de asociere pașnică.
Nimeni nu poate fi silit să facă parte dintr-o
asociație”.
- Convenţia
nr. 98/1949 privind aplicarea pricipiilor dreptului de organizare și
negociere colectivă adoptată de Conferinţa generală a OIM, convocată la Geneva
de Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi care s-a
întrunit la 8 iunie 1949, în cea de a 39-a sesiune a sa:
„Articolul 1
1. Muncitorii trebuie să beneficieze de o
protecție adecvată împotriva oricăror acte de discriminare care tind să prejudicieze
libertatea sindicală în materie de angajare.
2. O asemenea protecție trebuie să se aplice
mai ales în ceea ce privește actele care au ca scop:
să subordoneze angajarea unui muncitor condiției
de a nu se afilia unui sindicat sau de a înceta să facă parte dintr-un
sindicat;
să concedieze un muncitor sau să i se aducă
prejudicii prin oricare alte mijloace, din cauza afilierii sale sindicale sau
participării sale la activități sindicale în afara orelor de muncă sau cu
consimțământul patronului, în timpul orelor de muncă.
Articolul 2
1. Organizațiile de muncitori și de patroni
trebuie să beneficieze de o protecție adecvată împotriva oricăror acte de
ingerință ale unora față de celelalte, fie direct, fie prin agenții sau membrii
lor în formarea, funcționarea și administrarea lor.
2. Sunt, cu deosebire, asimilate actele de
ingerință în sensul prezentului articol, măsurile tinzând să provoace crearea
unor organizații de muncitori, dominate de un patron sau o organizație de
patroni sau să sprijine organizații de muncitori prin mijloace financiare sau
în alt mod, în scopul de a pune aceste organizații sub controlul unui patron
sau al unei organizații de patroni.
Articolul 3
Dacă este necesar, trebuie să fie instituite
organisme corespunzătoare condițiilor naționale pentru a se asigura respectarea
dreptului de organizare, definit prin articolele precedente”.
- Convenţia nr. 135/1971 privind protecţia
reprezentanţilor lucrătorilor în întreprinderi şi înlesnirile ce se acordă
acestora adoptată de Conferinţa generală a OIM, convocată la Geneva de către
Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii, și întrunită la
2 iunie 1971, în cea de a 56-a sesiune a sa:
„Art. 1
Reprezentanții lucrătorilor din întreprinderi
trebuie să beneficieze de o protecție eficace împotriva oricăror măsuri care
i-ar putea prejudicia, inclusiv desfacerea contractului de muncă, și care ar
avea drept cauză calitatea sau activitățile lor de reprezentanți ai
lucrătorilor, apartenența sindicală sau participarea la activități sindicale,
în măsura în care acționează potrivit legilor, convențiilor colective sau altor
aranjamente convenționale în vigoare.
Art. 2
1.În întreprinderi trebuie să se acorde
înlesniri reprezentanților lucrătorilor, pentru a putea să-și îndeplinească
repede și eficace funcțiile lor.
2.Din acest punct de vedere, trebuie să se
țină seama de caracteristicile sistemului de relații profesionale aplicate în
țara respectivă, precum și de nevoile, importanța și posibilitățile întreprinderii
interesate.
3.Acordarea înlesnirilor nu trebuie să
împiedice buna funcționare a întreprinderii interesate.
Art. 3
Sunt reprezentanți ai lucrătorilor, în
înțelesul prezentei convenții, următoarele persoane, recunoscute ca atare de
legislația sau practica națională:
a) reprezentanții sindicali, care sunt numiți
sau aleși de sindicate sau de membrii sindicatelor;
b) reprezentanții aleși, care sunt liber aleși
de lucrătorii din întreprindere, în conformitate cu dispozițiile legislației
naționale sau ale convențiilor colective și ale căror funcții nu se extind la
activități care în țările interesate sunt recunoscute ca aparținând
prerogativelor exclusive ale sindicatelor”.
- Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului - Convenţia
pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale amendată de
Protocolul nr. 11 însoţită de Protocolul Adiţional şi de protocoalele nr. 4,6
şi 7:
„Art. 11.
1. Orice persoană are dreptul la libertatea de
întrunire pașnică și la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui
cu alții sindicate și de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor
sale.
2.
Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât
acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate
democratică, pentru securitatea națională, siguranța publică, apărarea ordinii
și prevenirea infracțiunilor, protejarea sănătății sau a moralei ori pentru
protecția drepturilor și libertăților altora. Prezentul articol nu interzice ca
restrângeri legale să fie impuse exercitării acestor drepturi de către membrii
forțelor armate, ai poliției sau ai administrației de stat”.
4. Studii, cercetări
comparative, opinii, articole media
- Ovidiu Petrovici: Guvernul, criticat de Confederaţia
Internaţională a Sindicatelor pentru Codul de Dialog Social, pe http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/guvernul-criticat-de-confederatia-internationala-a-sindicatelor-pentru-codul-de-dialog-social-222400.html;
- Codul
Dialogului Social şi Legea salarizării profesorilor, constituţionale, pe http://www.money.ro/ccr--codul-dialogului-social-si-legea-salarizarii-profesorilor--constitutionale_950161.html
- Ciprian Domnişoru: Măgăriile din Legea dialogului
social, pe http://politicasociala.wordpress.com/2011/05/11/magariile-din-legea-dialogului-social/;
- Guvernul îşi asumă răspunderea pe Legea Dialogului Social, pe http://www.cotidianul.ro/guvernul--isi-asuma-raspunderea-pe-legea-dialogului-social-141692/
- Aurel Berinteanu: Legile dialogului social şi
salarizării personalului didactic, constituţionale, pe http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/legile-dialogului-social-si-salarizarii-personalului-didactic-constitutionale-224303.html;
- Dumitru
Costin: Codul muncii și codul de dialog social suferă de incoerență, pe http://www.ziare.com/social/codul-muncii/dumitru-costin-codul-muncii-si-codul-de-dialog-social-sufera-de-incoerenta-1101125;
- Guvernul şi-a asumat răspunderea pe Codul Social şi
plafonarea salariilor dascălilor, pe http://www.realitatea.net/tag/codul-de-dialog-social_413524;
- Dan Papij: Codul de Dialog Social poate
declanșa procedura de infringement, pe http://www.ziarulatac.ro/politic/codul-de-dialog-social-poate-declansa-procedura-de-infringement;
- Codul Muncii și Legea Dialogului Social, dezbătute la
Mamaia, pe http://cityzoom.ro/codul-muncii-si-legea-dialogului-social-dezbatute-la-mamaia;
- Codul de Dialog
Social, pe You Tube/codul de dialog social: http://www.youtube.com/watch?v=jDGZlJzC3JY
- G. M. Tamas: Chestiunea sindicală în secolul al
XXI-lea, pe
- Guvernul Boc modifică Codul Muncii, ignorând dialogul
social, pe http://www.ziarulunirea.ro/2011/02/guvernul-boc-modifica-codul-muncii-ignorand-dialogul-social/
- Alina Popescu: Liderii mici rămân fără obiectul
muncii, Condescu e şeful suprem, pe http://www.pandurul.ro/Actualitate/2011-06-29/Liderii+mici+raman+fara+obiectul+muncii,+Condescu+e+seful+suprem;
- Paul Lovrin: Sindicaliștii din Argeș contestă noul Cod
de Dialog Social, pe http://www.bitpress.ro/articole/dezvaluiri/9792/sindicalistii-din-arges-contesta-noul-cod-de-dialog-social.html;
- Liviu Marian Pop şi Adrian Andrăşescu: "Mandatul Solemn"
din Codul de Dialog Social sau începutul Dictaturii, pe http://liviumarianpop.blogspot.com/2010/12/mandatul-solemn-din-codul-de-dialog.html
Pentru alte detalii vă stă la
dispoziţie Grupul de Lobbyști:
- Adrian ANDRĂȘESCU
(Galaţi) Preşedinte - Sindicatul Liber „Educaţia” Galaţi
tel. 0722.260.052 / 0754.044.828
tel. 0722.260.052 / 0754.044.828
- Emil TUDOR (Focşani) Preşedinte - Sindicatul din Învăţământ Vrancea
tel. 0731.301.509
tel. 0731.301.509
- Sebastian ŞOIMU (Galaţi) Asist. univ. - Facultatea de Comunicare şi
Relaţii Internaţionale,
Universitatea DANUBIUS Galaţi
Universitatea DANUBIUS Galaţi
Nu uitaţi: primim cererile de participare şi depoziţiile scrise pe
Puteţi comenta
(observaţii, propuneri, opinii, puncte de vedere etc.) pe
Vă
mulţumim pentru orice intervenţie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu