Raport - sinteză întocmit de Comisia de experţi (HTML)

RAPORT - SINTEZĂ întocmit de Comisia de Experţi pentru Audierea publică cu tema: LEGEA DIALOGULUI SOCIAL – O LEGE PENTRU DIALOG REAL SAU PENTRU DICTATURĂ? Data audierii publice: 10 decembrie 2011, între orele: 10.00 - 12.00 Locul desfăşurării: Focşani , Casa de Cultură a Sindicatelor, str. D. Cantemir, nr. 1 COMISIA DE EXPERŢI: 1) Angelica CHIRILĂ, Avocat Baroul Galaţi, Lector univ. dr. în Drept Penal, Universitatea „DANUBIUS” Galaţi; 2) Gică ABIABOIERU- Avocat Baroul Vrancea; 3) Elena Narcisa VĂTĂMANU - Consilier juridic, Vincon Vrancea, depunem următorul RAPORT - SINTEZĂ: ORGANIZATORII AUDIERII PUBLICE: Grupul de Lobbyişti pentru dialog social real format din: 1) Profesor Adrian ANDRĂŞESCU - Preşedinte, Sindicatul Liber „Educaţia” Galaţi 2) Profesor Emil TUDOR - Preşedinte, Sindicatul Liber din Învăţământ Vrancea. 3) Sebastian ŞOIMU - Asist. univ. la Universitatea „DANUBIUS” Galaţi, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Internaţionale. Cu sprijinul: - Sindicatului Liber „Educaţia” Galaţi; - Sindicatul Liber din Învăţământ Vrancea; - Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ; - Sindicatului „Solidaritatea” al Metalurgiştilor din România; - Federaţiei „Solidaritatea Virgil Săhleanu” a Metalurgiştilor din România; - Asociaţiei Pro-Democraţia, filiala Galaţi. DOCUMENTELE TRANSMISE PUBLICULUI: Invitaţia la audierea publică; Organizatorii; Comunicatul de presă; Motivarea audierii publice; Bibliografia audierii publice; Formularul de înscriere; Regulamentul audierii publice; Desfăşurătorul audierii publice; Îndrumar pentru redactarea depoziţiei martorilor; Componenţa Comisiei de experţi. MIJLOACELE DE COMUNICARE A INVITAŢIEI LA AUDIEREA PUBLICĂ: - Invitaţie - Comunicat de presă în cotidianul tipărit Viaţa Liberă Galaţi, pe data de 29 noiembrie 2011; - Invitaţie - Comunicat de presă în cotidianul tipărit Vocea Vrancei, pe data de 30 decembrie 2011; - Invitaţii şi comunicarea documentelor audierii publice transmise de cele 3 sindicale pe e-mail tuturor membrilor celor 3 sindicate; - Invitaţii şi comunicarea documentelor audierii publice transmise de domnul Sebastian ŞOIMU, pe e-mail, tuturor cadrelor didactice de la Universitatea „DANUBIUS” din Galaţi; - Invitaţie şi comunicarea documentelor audierii publice pe http://lobbypentrudialogsocialreal.blogspot.com/ ; - Invitaţie pe: http://www.viata-libera.ro/educatie/24986-in-unele-scoli-nu-se-invata-pe-2-decembrie#itemCommentsAnchor - Invitaţie pe: http://www.viata-libera.ro/educatie/25049-jaf-pe-banii-nostri-milioane-de-euro-„ingropate”-in-scoli#itemCommentsAnchor SCOPUL AUDIERII PUBLICE, declarat de către organizatori, a fost colectarea de opinii, prin depoziţii scrise şi orale cu privire la următoarele dileme referitoare la Legea dialogului social: - asigură legea libertatea de organizare a sindicatelor? - asigură legea cadrul şi condiţiile de realizare a activităţii sindicatelor pentru apărarea drepturilor salariale şi profesionale ale salariaţilor? - asigură legea un dialog social real între patronate-salariaţi-sindicate/ reprezentanţi ai salariaţilor? - respectă legea convenţiile internaţionale la care România este parte, legislaţia ONU şi legislaţia europeană cu privire la organizarea şi functionarea sindicatelor, a raporturilor dintre patronate şi salariaţi? - având în vedere că legea a fost declarată constituţională, dacă legea nu respectă totuşi drepturile şi libertăţile democratice, ce soluţii ar fi pentru pentru a se ajunge la o lege a dialogului social cu caracter democratic? La audiere au participat cca. 150 de persoane din judeţele Vrancea şi Galaţi având calitatea de lideri de sindicat, directori, manageri, salariaţi, jurnalişti. AU DEPUS DEPOZIȚII SCRISE: 1) Oana DAMIAN, profesor, Colegiul Naţional „Al.I. Cuza” Galaţi; 2) Petre LUPU, profesor, lider de sindicat, Şcoala de Arte şi Meserii „Paul Popescu Neveanu” Galaţi; 3) Gheorghe TIBER, preşedinte, Federaţia „Solidaritatea Virgil Săhleanu” a Metalurgiştilor din România; 4) Marin OANEA, profesor, lider de sindicat, Şcoala Gimnazială nr. 22 „Dimitrie Cantemir” Galaţi; 5) Mircea ENACOPOL, profesor, lider de sindicat, Şcoala Gimnazială nr. 7 „Constantin Brâncoveanu” Galaţi; 6) Olimpia JANOŞI, profesor, vicepreşedinte a Sindicatului Liber „Educaţia”, lider de sindicat la Colegiul Tehnic „Radu Negru” Galaţi; 7) Simona MOLDOVANU, profesor, lider de sindicat la Colegiul Tehnic de Alimentaţie şi Turism „Dumitru Moţoc” Galaţi; 8) Florina NAFORNITA, profesor, Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna” Galaţi; 9) Petre RAPEANU, profesor, Şcoala Gimnazială „Milcovul” Focşani, prefect de Vrancea în anii 1997-1998; 10) Ionel CONSTANTIN, profesor, Colegiul „Al.I. Cuza” Focşani, vicepreşedinte, Sindicatul Liber din Învăţământ Vrancea; 11) Andreea MILITARU profesor, lider de sindicat, Şcoala Gimnazială comuna Jariştea, judeţul Vrancea; 12) Constantin IONESCU, profesor, Şcoala Gimnazială comuna Garoafa, judeţul Vrancea; 13) Gicu Valentin DOGARU , profesor, Liceul „Emil Bota” Adjud, Judeţul Vrancea secretar general, Sindicatul Liber din Învăţământ Vrancea; 14) Ionel BALOSU, profesor, lider de sindicat, Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare” Focşani; 15) Adrian CINCĂ, profesor, lider de sindicat, C.Ş,E,I, „Elena Doamna”, Focşani; 16) Elvys Catalin MUSTAŢĂ, preot, profesor, Şcoala Gimnazială comuna Mera, judeţul Vrancea; 17) Laura MĂLUREANU, profesor, lider de sindicat, Şcoala de Artă, Focşani; 18) Ciprian NICA, deputat, Parlamentul României. Au susţinut oral depoziţiile persoanele enumerate mai sus, mai puţin: , Laura Mălureanu, Simona MOLDOVANU, Florina NAFORNITA, Elvys Cătălin MUSTAŢĂ. După cum se poate constata, depoziţiile au fost depuse de către: lideri de sindicat din învăţământ şi din metalurgie, de cadre didactice, un preot şi un parlamentar. Nu au fost depuse depozitii din partea patronatului-angajatorilor, aceştia considerând, probabil, că nu-i interesează și nu-i afectează Capitolul II din Legea dialogului social: Constituirea, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor sindicale CU PRIVIRE LA DEPOZIŢIILE DEPUSE, COMISIA DE EXPERŢI CONSTATĂ: Depozanţii au pus în evidenţă precum că, prin Legea dialogului social: - art. 3 alin. (2) din Legea dialogului social încalcă flagrant art. 40 alin. (1) din Constituţia României; se suprimă dreptul de liberă asociere şi organizare sindicală a salariaţilor din unităţile care au mai puţin de 15 angajaţi, a celor din unităţile care au mai mult de 15 angajaţi dar în care numărul celor care vor să se asocieze într-un sindicat este mai mic de 15 dar şi a celor din unităţile mari care nu doresc să adere la sindicatul cu peste 50%+1 din numărul salariaţilor; - prevederea referitoare la „organele executive de conducere” din art. 6 lit. e) a Legii dialogului social este contradictorie în termeni, creează confuzie în fapt şi suprapunere de competenţe deoarece organele de conducere au atribuţii deliberative iar organele executive sunt cele care transpun în practică hotărârile organelor de conducere; - art. 22 alin. (2), prin eliminarea obligativităţii unităţii angajatoare de a acorda spaţiul necesar şi facilităţile desfăşurării activităţii sindicale încalcă dreptul salariaţilor de a fi apăraţi şi reprezentaţi în raporturile de muncă direct la locul de muncă dar şi prevederile convenţiilor internaţionale, Convenţia nr. 135/1971 privind protecţia reprezentanţilor lucrătorilor în întreprinderi şi înlesnirile ce se acordă acestora adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, convocată la Geneva de către Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii, si întrunită la 2 iunie 1971, în cea de a 56-a sesiune a sa; - art. 30 alin. (1) din Legea dialogului social are un caracter nedemocratic şi nelegal; nu asigură un dialog social real între patronate-salariaţi-sindicate-reprezentanţi ai salariaţilor; nu respectă convenţiile internaţionale la care România este parte, legislaţia ONU şi legislaţia europeană cu privire la organizarea şi functionarea sindicatelor, a raporturilor dintre patronate şi salariaţi; - Legea dialogului social nu asigură un dialog social real între patronate-salariaţi-sindicate/ reprezentanţi ai salariaţilor. - art. 51 alin. (1) lit. C din Legea dialogului social anulează reprezentativitatea sindicatelor care aveau între 33,33% şi 50% din numărul salariaţilor din unitate precum şi reprezentativitatea sindicatelor dobândită prin afiliere la o federaţie sindicală reprezentativă. Legea dialogului social prevede că numai o singură organizaţie sindicală poate dobândi reprezentativitatea la nivel de unitate anulând dreptul salariaţilor la reprezentare dacă fac parte dintr-o organizaţie sindicală care are chiar şi 50% din numărul salariaţilor din unitate; - se încalcă art. 6, alin. (2) din Codul muncii şi dreptul prevăzut de art. 39 alin. (1) litera k) din Codul muncii, respectiv dreptul salariaţilor la negociere colectivă; - art. 51 (1), lit. „C-c” din Legea nr. 62/2011, a dialogului social este neconstituţional; - se încalcă art. 9, art. 40 (1) si art. 41 (5), precum si pe cele ale art. 15 si art. 43 din Constituţia României cu privire la dreptul de liberă asociere şi organizare, dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective; - prin articolele 9; 11; 22; 30; 35; 51 se îngrădesc protecţia eficace a reprezentanţilor lucrătorilor şi posibilităţile pentru a-şi îndeplini funcţiile şi atribuţile lor, se îngrădeşte dreptul salariaţilor de a negocia prin reprezentanţii proprii contractele colective de muncă; - se încalcă drepturile şi libertăţile prevăzute în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte; - este încălcată Convenţia O.I.M. (Nr. 87/1948) privind libertatea sindicală şi protecţia dreptului sindical adoptată de Conferinţa generală a OIM, convocată la San Francisco de către Consiliul de administraţie al Biroului internaţional al muncii care s-a reunit la 17 iunie 1948, în cea de a 31-a sesiune care prevede că muncitorii si patronii, fara nici o deosebire , au dreptul, fara autorizatie prealabila, sa constituie organizatii la alegerea lor, precum si sa se afilieze acestor organizatii , cu singura conditie de a se conforma statutelor acestora din urmă precum şi că organizatiile de muncitori si patroni au dreptul sa-si elaboreze statutele si regulamentele administrative, sa-si aleaga liber reprezentantii, sa-si organizeze gestiunea si activitatea si sa-si formuleze programul de actiune; - se încalcă Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, proclamată de adunarea generală a Naţiunilor Unite la 10 dec. 1948 care la art. 20 prevede că orice persoana are dreptul la libertatea de întrunire si de asociere pasnica şi că nimeni nu poate fi silit sa faca parte dintr-o asociatie”. - este încălcată Convenţia nr. 98/1949 privind aplicarea pricipiilor dreptului de organizare si negociere colectiva adoptată de Conferinţa generală a OIM, convocată la Geneva de Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi care s-a întrunit la 8 iunie 1949, în cea de a 39-a sesiune a sa care la art. 2 prevede că organizatiile de muncitori si de patroni trebuie sa beneficieze de o protectie adecvata impotriva oricaror acte de ingerinta ale unora fata de celelalte, fie direct, fie prin agentii sau membrii lor in formarea, functionarea si administrarea lor; - este încălcată Convenţia Europeană a Drepturilor Omului - Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale amendată de Protocolul nr. 11 însoţită de Protocolul Adiţional şi de protocoalele nr. 4,6 şi 7 care la art. 11 prevede că orice persoană are dreptul la libertatea de intrunire pasnica si la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu altii sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale precum şi că exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restringeri decit acelea care, prevazute de lege, constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protejarea sanatatii sau a moralei ori pentru protectia drepturilor si libertatilor altora. Prezentul articol nu interzice ca restringeri legale sa fie impuse exercitarii acestor drepturi de catre membrii fortelor armate, ai politiei sau ai administratiei de stat”. Depozanţii au făcut şi propuneri concrete pentru modificarea unor articole din Legea nr. 62/2011: - art. 30 alin. (1) să fie reformulat astfel: „Angajatorul are obligaţia de a invita sindicatele reprezentative din unitate să participe în consiliul de administraţie sau alt organ asimilat acestuia, inclusiv în cazul administraţiei publice, la discutarea problemelor de interes profesional, economic şi social”; deasemenea, s-a atenţionat că legea trebuie să prevadă şi o sancţiune pentru cazul în care vreun sindicat reprezentativ din unitate nu va fi invitat să participe în consiliul de administraţie sau alt organ asimilat acestuia; - art. 51 alin. (1) lit. C să fie reformulat astfel: „Sunt reprezentative la nivel de unitate sindicatele care: - au statut legal de organizaţie sindicală; - numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin o pătrime din numărul salariaţilor unităţii sau sunt afiliate la o federaţie sindicală reprezentativă”; Cei mai mulţi depozanţi au cerut grupului de iniţiativă a Audierii publice să valorifice criticile lor şi să reformuleze articolele din Legea dialogului social în conformitate cu Constituţia României, cu Convenţiile semnate de România cu Organizaţia Internaţională a Muncii, În consens cu legislaţia ONU şi cu legislaţia Comunităţii Europene. Depozanţii au cerut grupului de iniţiativă să formuleze un proiect de lege pentru modificarea Legii dialogului social şi să facă demersuri la parlamentarii din opoziţie pentru ca proiectul de lege să fie promovat în dezbaterea Parlamentului. Un număr de 5 depozanţi au cerut sindicatelor care au sprijinit audierea publică să sesizeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu faptul că prin Legea dialogului social se încalcă principiile democraţiei şi legislaţia europeană. La finalul Audierii publice, domnul Profesor Emil TUDOR şi domnul Profesor Adrian ANDRĂȘESCU, în cadrul Conferinţei de Presă, au formulat concluzii cu privire la modul în care s-a desfăşurat Audierea, au răspuns la întrebări şi au prezentat intenţiile de viitor cu privire la valorificarea acestei acţiuni. Comisia de experţi apreciază că audierea publică s-a realizat cu respectarea principiile şi drepturile democratice, a ordinii publice; a respectat dreptul la opinie a depozanţilor. Depozanţii au făcut observaţii şi propuneri pertinente care pot fi luate în considerare de către decidenţii politici pentru îmbunătăţirea Legii dialogului social. AUDIEREA PUBLICĂ A FOST MEDIATIZATĂ DE: - Ziarul Monitorul de Vrancea; - Televiziunea locală din Vrancea ANEXE: Motivarea audierii publice; Bibliografia audierii publice; Regulamentul audierii publice; Desfăşurătorul audierii publice; Îndrumar pentru redactarea depoziţiei martorilor; Întocmit azi, 18.12.2011 COMISIA DE EXPERŢI: 1) Angelica CHIRILĂ 2) Gică ABIABOIERU 3) Elena Narcisa VĂTĂMANU

Conferinţa de presă pentru prezentarea Raportului Comisiei de experţi

Miercuri, 28 decembrie 2011, a avut loc la sediul Sindicatului Liber din Învăţământ Vrancea Conferinţa de Presă pentru prezentarea raportului sinteză a Comisiei de Experţi.

Au fost prezenţi 4 jurnalişti din presa scrisă, de la Monitorul de Vrancea şi de la Jurnalul de Vrancea precum şi 2 jurnalişti de la televiziunea locală din Vrancea.

Au fost prezenţi toţi membrii Comisiei de Iniţiere: Adrian ANDRĂȘESCU, Emil TUDOR și Sebastian ŞOIMU

Din partea Comisiei de Experţi a fost prezentă numai doamna Narcisa VĂTĂMANU; doamna Angelica CHIRILĂ fiind plecată din ţară iar domnul Gică ABIABOIERU fiind plecat din localitate pe toată perioada sărbătorilor de iarnă.

D-na Narcisa VĂTĂMANU a prezentat concluziile şi recomandările sintezei Audierii Publice.

Filmul Conferinţei de Presă în care s-a prezentat Raportul sinteză întocmit de către Comisia de Experţi a Audierii Publice se află pe paginile: Galerie foto/video şi Presă.

COMUNICAT POST-EVENIMENT

AUDIERE PUBLICĂ

LEGEA DIALOGULUI SOCIAL –

O LEGE PENTRU DIALOG REAL SAU PENTRU DICTATURĂ?

Grupul de iniţiativă „Lobby pentru dialog social real” a realizat o audiere publică cu tema „LEGEA DIALOGULUI SOCIAL – O LEGE PENTRU DIALOG REAL SAU PENTRU DICTATURĂ?”, ce a avut loc sâmbătă, 10 dec. 2011, ora 10,00, în Sala Mică a Casei de Cultură a Sindicatelor din Focşani, str. D. Cantemir, nr. 1.

Scopul audierii publice a fost prezentarea unor puncte de vedere cu privire la caracterul democratic sau antidemocratic a Legii dialogului social, impactul asupra activităţii sindicatelor şi a relaţiei angajator-salariaţi-reprezentanţi ai salariaţilor, identificarea poziţiilor faţă de această lege, adoptarea poziţiei viitoare a grupului de iniţiativă faţă de acestă lege.

 Cetăţeni, salariaţi, sindicalişti, reprezentanţi ai sindicatelor, reprezentanţi ai patronatelor şi manageri şi-au exprimat în scris punctul de vedere cu privire la următoarele aspecte:

- asigură Legea dialogului social libertatea de organizare a sindicatelor?

- asigură Legea dialogului social cadrul şi condiţiile de realizare a activităţii sindicatelor pentru apărarea drepturilor salariale şi profesionale ale salariaţilor?

- asigură Legea dialogului social un dialog social real între patronate-salariaţi-sindicate-reprezentanţi ai salariaţilor?

- respectă Legea dialogului social convenţiile internaţionale la care România este parte, legislaţia ONU şi legislaţia europeană cu privire la organizarea şi functionarea sindicatelor, a raporturilor dintre patronate şi salariaţi?

- având în vedere că Legea dialogului social a fost declarată constituţională, dacă legea nu respectă totuşi drepturile şi libertăţile democratice, ce soluţii ar fi pentru pentru a se ajunge la o lege a dialogului social cu caracter democratic?

 Audierea publică, ca formă de consultare publică, a urmărit colectarea de opinii, soluţii şi probleme de la cetăţenii comunităţii şi sintetizarea acestora într-un raport efectuat de experţi independenţi. Un astfel de exerciţiu democratic întăreşte comunitatea şi contribuie la realizarea unor politici publice potrivite acesteia.

 La audierea publică au mai participat: comisia de experţi, reprezentanţi mass media, deputatul Ciprian NICA şi reprezentanţi ai diverselor grupuri de interese.

 Comisia de Experţi a fost formată din:

Angelica CHIRILĂ - Avocat în Baroul Galaţi, Lector univ. dr. în Drept Penal
                                                                          Universitatea „DANUBIUS” Galaţi
Gică ABIABOIERU - Avocat Baroul Vrancea
Elena Narcisa VĂTĂMANU - Jurist Vincon Vrancea

 Specialişti din domeniul legislaţiei, Comisia de Experţi va însuma într-un raport final toate propunerile făcute în cadrul audierii şi va formula concluziile acesteia. Raportul final va fi prezentat public în data de 28 decembrie 2011, ora 11 în cadrul unei conferinţe de presă ce va avea loc la sediul SLI Vrancea. Ulterior audierii publice, grupul de iniţiativă va întreprinde si alte demersuri pentru ca Legea dialogului social să devină o lege în consens cu legislaţia ONU, legislaţia Uniunii Europene, convenţii internaţionale la care România este parte.

Această audiere publică face parte dintr-un ciclu mai larg de acţiuni de lobby şi advocacy pentru modificarea Legii dialogului social în sensul respectării drepturilor şi libertăţilor democratice. Până în prezent am depus propuneri de modificare a Legii dialogului social (în formatul cerut parlamentarilor) la parlamentari din Galaţi şi Brăila.

Motivaţia completă a temei audierii publice, bibliografia, regulamentul de organizare, regulile de redactare a depoziţiilor scrise, formularul de înscriere le găsiţi pe acest blog la pagina Audierea publică.

 Cererile de înscriere pentru participare şi depoziţiile scrise au fost transmite grupului de iniţiativă pe e-mail: lobbydialogsocialreal@gmail.com.

Acţiunea a beneficiat de sprijinul Asociaţiei Pro-Democraţia, filiala Galaţi,  Sindicatului „Solidaritatea” al Metalurgiştilor din România, Federaţiei „Solidaritatea Virgil Săhleanu” a Metalurgiştilor din România, Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Sindicatului Liber „Educaţia” Galaţi, Sindicatului din Învăţământ Vrancea.

Grupul de iniţiativă:

Adrian ANDRĂȘESCU (Galaţi) Preşedinte - Sindicatul Liber „Educaţia” Galaţi tel. 0722.260.052 / 0754.044.828

Emil TUDOR (Focşani) Preşedinte - Sindicatul din Învăţământ Vrancea
   tel. 0731301509

Sebastian ŞOIMU (Galaţi) Asist. univ. - Facultatea de Comunicare şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „DANUBIUS” Galaţi

Nu uitaţi: puteţi comenta pe acest blog sau ne puteţi scrie pe adresa lobbydialogsocialreal@gmail.com

Depozitie - Constantin Ionescu

Dezechilibrele Codului de Dialog Social

Depozant – prof. Ionescu Constantin

Prin aceasta prevedere se incalca Conventia 135 art 2

Art 40 (2) În cazul în care o organizaţie sindicală nu mai întruneşte condiţiile minime de constituire prevăzute la art.3 alin.(2), orice terţ interesat poate solicita instanţei competente dizolvarea organizaţiei în cauză în baza unei cereri motivate. -instituie posibilitatea ca sa se dizolve organizatia sindicala de catre terti fara judecata in contradictoriu. La reglementarile privind patronatele nu exista o astfel de prevedere.

Art 43 (2) Mai multe federaţii sau confederaţii pot constitui în comun uniuni teritoriale - Se instituie o forma de asociere care nu este cuprinsa in lege, fara sa se prevada o procedura de dobandire a personalitatii juridice, Se creeaza o forma de asociere, care uneste la nivel teritorial de exemplu 2 confederatii fara ca sa existe aceasta forma de asociere la nivel national (daca este prevazut in lege ca doua sau mai multe sindicate constituie o federatie, si ca doua sau mai multe federatii constituie o confederatie, legea nu prevede ce pot constitui doua sau mai multe confederatii si atunci cum sa existe aceasta structura la nivel teritorial?)

Art 46 (1) Tribunalul Municipiului Bucureşti este obligat sa ţină un registru special al federaţiilor, confederaţiilor sindicale şi uniunilor teritoriale ale acestora, în care consemnează: denumirea şi sediul organizaţiilor sindicale constituite prin asociere, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile de dobândire a personalităţii juridice.

(2) Înscrierea în registrul special prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii pronunţate de tribunal.

(3) Certificatul de înscriere al federaţiei, confederaţiei şi al uniunii sindicale teritoriale în registrul special al tribunalului se comunică acestora în termen de 5 zile de la înscriere. -Instituie Registru unic tinut de Tribunalul Municipiului Bucureşti pentru :uniuni teritoriale, federatii si confederatii fara sa se precizeze procedura. Cum sa inscrie din oficiu Tribunalul Bucuresti o uniune care depune cererea la Tribunalul Teritorial unde se afla sediul uniunii ? Se desfiinteaza registrele unice din Teritoriu? Daca da cum va putea admite Tribunalul Teritorial o cerere de modificare a organelor de conducere sau a statutului unei uniuni teritoriale daca registru se afla la Bucuresti? Vine in contradictie cu art 49 (3) care prevede ca instanta la care s-a facut inregistrarea, inscrie in Registru special (de exemplu Tribunalul Mures, inscrie in Registrul Unic de la Tribunalul Bucuresti) o aberatie juridica imposibil de pus in practica

Art 51(3) (3) La nivel de unitate:

a) au statut legal de sindicat;

b) au independenţă organizatorică şi patrimonială;

c) numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin jumătate plus 1 din numărul angajaţilor unităţii. Instituie obligativitatea pentru sindicatele la nivel de unitate, pentru a avea reprezentativitate, ca numărul de membrii ai sindicatului sa reprezinte cel puţin jumătate plus 1 din numărul angajaţilor unităţii. Aceasta prevedere aproape desfiinteaza negocierea cu sindicatele a CCM, in acest sens sunt edificatoare consideratiile facute de OIM.( la primul proiect de Cod Social )

„În ceea ce priveşte criteriile de reprezentativitate care trebuie îndeplinite pentru sa să poată avea loc negocieri colective la nivel de unitate, care în cea mai mare parte nu concordă cu Convenţiile ratificate nr. 98, nr. 154 şi nr. 135. În prezent, un sindicat trebuie să reprezinte o treime din salariaţi ca să i se dea drepturi de negociere colectivă. Potrivit proiectului actual, art. 132 creşte pragul de reprezentativitate la 50% + 1 pentru negocierea colectivă la nivel de unitate. Aceasta ar însemna că sindicatele de la nivel de unitate nu ar putea să se angajeze în negocieri colective decât dacă reprezintă 50% + 1 dintre salariaţi. În conformitate cu art. 128 alin. (2) şi art. 135 alin. (4), sindicatele minoritare care nu ating acest prag nu se vor putea angaja în negocieri colective, decât prin participarea membrilor federaţiei lor cu condiţia ca sindicatul din unitate să reprezinte 30 la sută din salariaţi şi ca federaţiei lor să i se dea statut de reprezentativitate la nivel de ramură. Atunci când sindicatele nu îndeplinesc aceste criterii cumulative, atât la nivel de unitate, cît şi la nivel de ramură, negocierea colectivă va avea loc doar cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, pentru care nu se stabileşte niciun criteriu de reprezentativitate. Biroul anticipează că ar putea fi dificil să se atingă aceste noi praguri şi că, de aceea, aceasta va însemna că, în realitate, negocierea colectivă se va desfăşura mai ales cu reprezentanţii lucrătorilor, subminând astfel sindicatele înfiinţate în unitate. Aceasta nu ar permite promovarea negocierii colective în sensul art. 4 al Convenţiei nr. 98 şi această situaţie nici nu ar fi în concordanţă cu Convenţia privitoare la reprezentanţii salariaţilor, nr. 135/1971 şi nici cu Convenţia privind negocierea colectivă nr. 154/ 1981, ambele ratificate de România, care conţin prevederi explicite care garantează că “atunci când în aceeaşi unitate există şi reprezentanţi ai sindicatului şi reprezentanţi aleşi, trebuie să se ia măsurile cuvenite astfel încât să se asigure că existenţa reprezentanţilor aleşi nu este folosită ca să submineze poziţia sindicatelor existente

Art 51 (5) Hotărârea se motivează şi se comunică în 15 zile de la pronunţare.

(6) Hotărârea judecătorească poate fi atacată cu recurs. La art 51(5) se fixeaza doar termen pentru motivarea sentintei nu si termene procedurale ( asa procesul poate dura 3 ani).

Semnătura__________________

Focșani, 10 decembrie 2011

Depozitie Gicu Valentin Dogaru

Dezechilibrele Codului de Dialog Social

Depozant – prof. Dogaru Gicu Valentin

Art 4 conventie 98 Daca este necesar, trebuiesc luate masuri corespunzatoare conditiilor nationale pentru a incuraja si a promova dezvoltarea si folosirea cea mai larga a procedurilor de negociere voluntara a contractelor colective intre patroni si organizatiile de patroni pe de o parte si organizatiile de muncitori pe de alta parte, in vederea reglementarii prin acest mijloc a conditiilor de angajare.

Art 133 c) pentru toţi angajaţii încadraţi în unităţile din sectorul de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă şi care fac parte din organizaţiile patronale semnatare ale contractului; O mare aberatie intrucat arganizatiile patronale nu sunt constituite din angajatii din unitati astfel incat acest contract de fapt nu poate exista. Probabil s-a vrut a se scrie ca se aplica doar pentru angajatii ai caror angajatori fac parte dintr-o organizatie patronala semnatara a CCM si astfel, acest articol si urmatoarele stabilesc pozitie dominanta a angajatorului fata de organizatiile sindicale. Astfel, CCM la nivel sectorial nu se aplica in unitate decat daca angajatorul este intr-o organizatie patronala semnatara a contractului chiar daca salariatii sunt organizati intr-un sindicat, reprezentativ afiliat la o federatie semnatara a CCM (se incalca Conventia OiM privind negocierea colectiva).

Propunem sa se instituie egalitate, adica daca nu se aplica la toti salariatii din sector atunci sa se aplice celor care, fie patronatele sunt semnatare, fie sindicatele din unitati sunt semnatare prin federatie (in acest fel se respecta Conventia si se incurajeaza negocierea). Acest nivel de negociere este impropriu numit la nivel de sector de activitate, el fiind doar la grup de unitati. Se incalca din nou Conventia OIM 98 art 4 precum si Conventia 154 art 5 care prevede” Articolul 5

1. Vor trebui luate masuri adaptate circumstanţelor naţionale, in vederea promovăriinegocierii colective.

2. Masurile vizate la paragraful 1 de mai sus trebuie sa aibă următoarele obiective:

a) negocierea colectiva sa fie posibila pentru toţi cei ce angajează si pentru toate

categoriile de lucrători din ramurile de activitate vizate de prezenta convenţie;

b) negocierea colectiva sa fie progresiv extinsa la toate domeniile acoperite de alin. a), b)si c) ale art. 2 al prezentei convenţii;

c) sa se încurajeze dezvoltarea regulilor de procedura convenite intre organizaţiile celor ce angajează si organizaţiile lucrătorilor;

d) negocierea colectiva sa nu fie împiedicata de inexistenta unor reguli care sa reglementeze desfăşurarea sa sau de insuficienta sau de caracterul impropriu al acestor reguli;

e) organele si procedurile de reglementare a conflictelor de munca sa fie concepute de o asemenea maniera incit sa contribuie la promovarea negocierii colective.”

Este clar ca se instituie niste reguli care impiedica negocierea voluntara si mai ales faptul ca nu este posibila pentru toti lucratorii din sectorul de activitate. De exemplu lucratorii dintr-o unitate care sunt organizati intr-un sindicat reprezentativ afiliat la o federatie reprezentativa nu au nici un rost sa participe la negocieri intrucat daca nu fac parte dintr-o organizatie patronala semnatatra a contractului de munca, nu li se aplica prevederea.

Art 135 b) dacă există un sindicat neafiliat la o federaţie reprezentativă sau nu există niciun sindicat, negocierea se face numai de către reprezentanţii salariaţilor. - se incalca Conventia europeana privind libera asociere cat si cea privind reprezentantii salariatilor prin punerea sindicatului intr-o pozitie defavorizanta.

Semnătura__________________

Focșani, 10 decembrie 2011

Depozitie - Andreea Militaru

Dezechilibrele Codului de Dialog Social

Depozant - prof. Andreea MILITARU

Convenția 135-Articolul 2

1. În întreprinderi trebuie să se acorde înlesniri reprezentanţilor lucrătorilor, pentru a putea să-şi îndeplinească repede şi eficace funcţiile lor.

2. Din acest punct de vedere, trebuie să se ţină seama de caracteristicile sistemului de relaţii profesionale aplicate în tara respectivă, precum şi de nevoile, importanta şi posibilităţile întreprinderii interesate.

3. Acordarea înlesnirilor nu trebuie să împiedice buna funcţionare A întreprinderii interesate.

Art 28 „(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată in mod expres.” -se introduce obligativitatea unei imputerniciri scrise pentru actiune in instanta; in aceste conditii ce rost mai are ultima teza a alin 2 ? Cu aceasta precizare va fi mult mai greu sa initiezi actiuni in instanta mai ales la sindicatele cu multi membrii.

Acest art pune in pozitie defavorizanta sindicatele fata de patronate, astfel in conformitate cu art 62 lit g) din aceiasi lege, patronatele” la cererea membrilor acestora au dreptul de a-i asista şi reprezenta în faţa instanţelor de judecată de toate gradele, a organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi, prin apărători proprii sau aleşi” deci fara imputernicire scrisa.

Art. 29 Confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional pot adresa autorităţilor publice competente, potrivit art.73 din Constituţie, propuneri de legiferare în domeniile de interes sindical.,………… -nu intelegem acest articol. Cum numai confederatiile pot, de ce federatiile sau sindicatele nu ar putea formula propuneri legislative in orice domeniu (nu este vorba despre initiative legislative care evident inseamna altceva)

Art 35 (1) Membrii aleşi în organele executive de conducere ale sindicatului, care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de angajaţi, au dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu un număr de zile destinate activităţii sindicale, negociate prin contractul sau acordul colectiv de muncă la nivel de unitate, fără obligaţia angajatorului de a plăti drepturile salariale pentru aceste zile. -se scoate obligatia angajatorului de a acorda un minim de zile pentru activitate sindicala. Se lasa acest lucru la latitudinea negocierii in CCM dar se interzice cumularea lor. Oare de ce intervine statul in negociere? In tot proiectul nu se creaza premizele si facilitatile unui dialog social ci se inventeaza piedici.

Semnătura_______________________

Focșani, 10 decembrie 2011

Depozitie - Ionel Constantin

Dezechilibrele Codului de Dialog Social

Depozant – prof. Constantin Ionel

Art 211 Cererile pot fi formulate de cei ale căror drepturi au fost încălcate, după cum urmează:

a) măsurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau încetare a contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani, pot fi contestate în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoştinţă de măsura dispusă;

b) constatarea nulităţii unui contract individual de muncă poate fi cerută de părţi pe întreaga perioadă în care contractul respectiv este în fiinţă;

c) plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate şi restituirea unor sume care au format obiectul unor plăţi nedatorate pot fi cerute în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.

Art 283(1) Cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă pot fi formulate:

a) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă;

b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care s-a comunicat decizia de sancţionare disciplinară;

c) în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în situaţia în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum şi în cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor faţă de angajator;

d) pe toată durata existenţei contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulităţii unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia;

e) în termen de 6 luni de la data naşterii dreptului la acţiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.

(2) În toate situaţiile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data naşterii dreptului. -nu numai ca termenele nu coincid dar in legea dialogului social s-a uitat si

O serie de termene :

Art 212 (1) Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă vor fi judecate cu celeritate

(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 10 zile.

ART. 286(1) Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgenţă.

(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile.

(3) Procedura de citare a părţilor se consideră legal îndeplinită dacă se realizează cu cel puţin 24 de ore înainte de termenul de judecată. -nu coincid termene si iarasi s-au uitatunele aspecte de procedura.

Art 213 Părţile sunt legal citate, dacă citaţia le-a fost înmânată cel puţin cu 5 zile înaintea judecării

ART. 286(1) Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgenţă.

(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile.

(3) Procedura de citare a părţilor se consideră legal îndeplinită dacă se realizează cu cel puţin 24 de ore înainte de termenul de judecată.-diferenta de termene de citare

Art. 214 Hotărârile instanţei de fond sunt definitive.

ART. 289 Hotărârile pronunţate în fond sunt definitive şi executorii de drept.

Semnătura____________________

Focșani, 10 decembrie 2011